Inițial, mi-am propus ca această lecție să fie despre Bitcoin. Și deși ești la cea de-a treia lecție din al doilea modul al cursului de investiții inteligente în criptomonede, mai este încă un pas până să îți pot explica ce este Bitcoin. Ca să înțelegi de ce Bitcoin are valoare, de ce oamenii sunt dispuși să investească zeci de mii de dolari într-un singur Bitcoin, trebuie să înțelegi ce sunt banii, de fapt.
Banii nu au existat dintotdeauna și sunt o invenție a oamenilor. O invenție a oamenilor care s-au săturat să schimbe grâu cu vaci și găini cu opinci.
În trecut, oamenii aveau fiecare câte o ocupație. De obicei erau vânători sau agricultori și averea lor era exact ce reușeau să producă: grâu, opinci, pâine, brânză, pește și așa mai departe.
Cel care pescuia, avea și el nevoie de opinci și de pâine ca să supravețuiască. Singura lui posibilitate era să se ducă la piață cu peștele pe care l-a prins și să-l dea la schimb pe alte bunuri. Imaginează-ți cum se duceau ei la piață cu două găleți de hamsii ca să-și cumpere o pâine și o bucată de brânză. Nu existau bani, așa că apelau la acest schimb de bunuri, schimb pe care noi îl numim troc.
Numai că acest schimb nu mergea întotdeauna. De exemplu, un crescător de oi nu putea să dea o oaie ca să-și cumpere opinci. Oaia valora mai mult decât opincile și nu putea să taie oaia doar ca să-i dea un picior opincarului. Rămânea cu restul oii și poate brutarul nu mânca oaie așa că nu voia să facă schimb de oaie pentru pâine.
De aceea a apărut nevoia unui mijloc de schimb care să aibă aceeași valoare pentru toată lumea. Eu dau oaia pe 100 de monede iar apoi cele 100 de monede pot să le împart: 10 la opincar, 5 la brutar, 20 la pescar și așa mai departe.
Moneda de schimb nu a fost întotdeauna din metal precum cele din aur și argint. De-a lungul mileniilor oamenii au folosit piei de animale, scoici, sare, oglinzi și tot felul de alte alternative. Cum s-a ajuns oare de la scoici, la aur, și acum la bani de hârtie?
În timp s-au concretizat caracteristicile banilor buni; ce anume fac banii să aibă valoare:
1. Divizibilitatea
Așa cum îți explicăm mai devreme, era dificil să împărți o oaie la opincar, brutar și pescar. Oaia era dificil de divizat pentru a face un schimb cu ea. Lua timp, era complicat. De aceea unitatea de schimb trebuia să fie ușor de împărțit în măsuri mai mici. Astăzi, leii românești pot fi împărțiți în 50 de bani, 10 bani, 5 bani și 1 ban. Dar și în 10 lei, 50 de lei, 100 de lei. Orice îți dorești să cumperi, poți plăti corect, până la ultimul ban.
2. Portabilitatea – să fie ușor de transportat.
Dacă oaia era vie, mergea singură. Dacă trebuia să o dai pe bucăți, era mai greu de cărat. Dacă piața era la un sat vecin și nu aveai căruța, cu atât mai complicat. Astfel a apărut nevoia pentru monede mici, ușor de transportat. Așa s-a evoluat atunci, însă în timp s-a dovedit că nici monede nu sunt ușor de transportat. Cum preferi să-ți dau 1000 de lei? În monede sau în bancnote de hârtie?
3. Cantitate limitată – cu cât un lucru este mai greu de găsit, cu atât valorează mai mult.
Dacă m-aș fi dus cu un kilogram de banane la munte, într-un sat de oieri, poate aș fi putut negocia o oaie pentru fructul exotic. Într-un loc unde toată lumea are oi, și nimeni nu are banane, bananele valorează mai mult. În schimb, dacă m-aș fi dus în India unde au foarte multe banane, cu o oaie bârsană, românească, poate aș fi putut face schimb cu 10 kilograme de banane pentru o singură oaie. Într-un loc unde toată lumea are banane, și nimeni nu are oi, oaia este mai valoroasă.
La nivel global, aurul este mai greu de găsit, în cantități limitate, comparat cu argintul, bronzul, scoicile sau sarea. O să înțelegi imediat de ce a ajuns sa fie aurul cea mai importantă monedă de schimb.
4. Durabilitatea – să nu fie ușor de distrus.
Dacă oaia moare, nu o mai poți da la schimb. Dacă o vinzi pe bucăți, va trebui să găsești un cumpărător înainte să se strice carnea. Banii de hârtie pot lua foc cu ușurință. De-a lungul a mii de ani, aurul a dovedit a fi cel mai rezistent metal dintre toate. Aceasta este cea mai importantă caracteristică a aurului, ceea ce îl face atât de prețios. Aurul nu se oxidează, nu de degradează, nu se strică în timp. De-a lungul războaielor s-au distrus clădiri, pământuri, s-a dat foc, s-au otrăvit fântâni și multe alte nenorociri. Dar cu toate astea, aurul a putut fi recuperat. De aceea aurul a fost și motivul multor războaie, chiar a majorității dintre ele.
5. Acceptare socială – banii au valoare doar dacă și alții îi recunosc ca fiind valoroși.
Revenind la exemplul cu oaia în India, degeaba m-aș fi dus să vând o oaie în India dacă pentru ei aceasta nu prezenta un interes. Da, poate ca o oaie bârsană ar fi unică în India, dar dacă nimeni nu avea folos pentru ea, nu ar avea nici o valoare acolo. Înainte ca aurul să fie recunoscut ca metal prețios, puteai să ai tone de aur pentru că nu valora nimic. Cu cât lumea a început să accepte valoarea aurului la nivel mondial, cu atât acesta a devenit mai prețios. Du-te și lăsă un bacșiș de 1000 de lei în Dubai. Tu te poți simți generos, dar pentru persoana care îl primește nu va avea valoare.
Acestea sunt cele mai importante 5 caracteristici ale banilor buni. Ține minte că banii înseamnă unealtă de schimb, nu valută: lei, euro sau dolari. Acestea sunt doar exemple de bani. Banii buni trebuie să fie divizibili, portabili, în cantitate limitată, durabili și să fie acceptați de cei cu care faci schimb.
Poate ai observat deja că bancnotele și monedele din zilele noastre nu îndeplinesc foarte bine aceste criterii. Nici aurul nu este perfect.
Aurul este în rezervă limitată pentru că se cunoaște cantitatea de aur care există în lume și în fiecare an se mai prelucrează, în medie, cu 2% mai mult. Este previzibil. Dacă s-ar descoperi mai mult aur, valoarea i-ar scădea semnificativ.
Așa cum am precizat deja, aurul este cel mai durabil metal, nu poate fi deteriorat. De asemenea, 10 monede de aur sunt mai ușor de transportat decât o oaie și e mai ușor să împarți 10 monede altor oameni decât oaia. Astfel, aurul a evoluat a fi cea mai valoroasă monedă de schimb la nivel mondial. Îndeplinește toate criteriile banilor buni.
Deși îndeplinește toate criteriile banilor buni, aurul nu este perfect.
Imaginează-ți că în zilele noastre ai o monedă de aur și vrei să-ți cumperi o înghețată. Moneda de aur valorează 4000 de lei, iar înghețata doar 5 lei. Cum împarți moneda ta ca să te bucuri de înghețată dar să rămâi și cu restul de aur? Nu mai este suficient de divizibil. Și-a îndeplinit această datorie când se tranzacționa ușor cu astfel de monede, dar astăzi nu mai este o opțiune.
De asemenea, cât de ușor sunt de transportat 10 monede de aur? Dar 100? 1000? Caravanele de negustori erau des atacate de hoți care să le fure banii. Monedele pot fi ușor de transportat, dar nu la fel de ușor ca și hârtia.
Așa a apărut nevoia bancnotelor. În engleză termenul de banknote îți explică exact despre ce este vorba: bank-note. Un înscris, o informare de la bancă.
În loc să cari monedele de aur după tine și să devii o pradă ușoară pentru tâlhari, bancherul păstrează în siguranță aurul pentru tine. Îți ține în siguranță aurul la el în seif și tu primești în schimb o hârtie care să demonstreze că tu ai aur în custodia lui. Astfel, puteai să călătorești fără grija banilor tăi, să te duci la piață sau pe alt continent, doar cu o hârtie care atesta că ai aur păstrat în siguranță, într-un seif.
Dar o singură hârtie care atestă că ai bani în bancă nu e divizibilă. Nu poți să te duci să cumperi o înghețată cu o hârtie care zice a ai o moneda de aur în bancă. Și așa au apărut bancnotele: de 1 leu, 5 lei, 10 lei și așa mai departe.
Deci bancnotele au apărut pentru a dovedi că tu ai aur în bancă. Cine deținea aceste bancnote putea recupera aurul de la bancher. În valoare de 5 lei, 100 de lei sau orice valoare era înscrisă pe bancnotă. Dar bancnotele sunt doar niște hârtii, nu au nici o valoare. Nu sunt bani buni. Bancnotele nu sunt durabile. Deși acum sunt dintr-un material plastic și nu din hârtie, tot pot fi distruse cu ușurință.
Dar au fost un înlocuitor bun pentru aur atât timp cât îndeplineau și celelalte criterii:
– divizibilitate mai mare decât a aurului
– portabilitate mult mai bună
– rezervă limitată – nu puteau exista mai multe bancnote decât aurul din bancă. Dacă schimbai hârtia pentru aur, bancnota era distrusă, nu mai avea nicio valoare.
– acceptarea socială – atât timp cât lumea avea încredere în bancherul care producea bancnotele, lumea era de acord să le folosească ca și unealtă de schimb.
La nivel de țară, statul este cel care păstrează în siguranță aurul și produce hârtiile care atestă cât aur are în cont. Noi acceptăm leii, suntem de acord să facem schimb de 5 lei, 10 lei, 100 de lei între noi pentru că avem încredere că statul român are aur în cont, pe baza căruia există aceste hârtii. Astfel, în loc să fii plătit în aur, primești contravaloarea lui în hârtii, pentru a tranzacționa mai ușor. Dacă te duci cu hârtiile la bancă, poți obține aur în schimb, iar hârtiile sunt distruse.
Cel puțin, așa ar fi trebuit să meargă lucrurile. Doar că în zilele noastre bancnotele nu mai au această valoare. De câțiva zeci de ani, bancnotele nu mai sunt generate pe baza rezervelor de aur.
Acum folosim bancnote pentru că așa zice statul. Statul ne zice că bancnotele din plastic au valoare și să continuăm să le folosim pentru că au ei grijă ca economia să funcționeze cum trebuie. Acum există mai multe bancnote în circulație decât aur în rezervele statului. Aceste bancnote bazate pe datorii și împrumuturi, nu au valoare reală. Nu te poți duce la banca să schimbi hârtiile pe aur pentru că nu se mai face acest schimb.
Statele ‘scot la imprimanta’ din ce în ce mai multe astfel de hârtii, în speranța de a controla economia, însă cu cât există mult multe astfel de hârtii cu atât au mai puțină valoare.
De aceea din 2010 și până acum, moneda RON și-a pierdut 34% din valoare. Adică ce cumpărai în 2010 cu 100 de lei, acum plătești 134 lei pentru același lucru. Sau invers, dacă cumpărai 100 de pâini în 2010, astăzi poți cumpăra doar 66 cu aceeași bani. Nu s-au scumpit cumpărăturile, ci hârtiile din portofel valorează mai puțin.
Dacă ești confuz și nu mai înțelegi nimic, ai dreptul să fii. Nu are sens faptul că statele s-au decis să nu mai folosească aurul ca standard. Nu e doar cazul României ci a majorității țărilor de pe Pământ.
Ți-am mai spus, acești bani scoși la imprimantă se numesc bani fiat. Adică bani care au valoare doar pentru că așa zice statul. Leul, dolarul și euro sunt toți bani fiat.
Puteai să-ți trăiești viața liniștit, fără să cunoști aceste lucruri. Dar nu poți să ai libertate financiară dacă nu înțelegi ce sunt și cum funcționează banii. Acum ești cu un pas mai aproape de această înțelegere și trebuie să te apreciezi pentru asta. Mă bucur că îți pot împărtăși aceste cunoștințe și sper că și tu te bucuri că ești aici.
În sfârșit poți înțelege de ce Bitcoin are valoare. În lecția următoare îți voi arăta cum Bitcoin rezolvă problema banilor la nivel mondial și de ce îndeplinește toate criteriile banilor buni.
Te aștept pe pagina următoare!